marți, 10 mai 2011

cînd te-am lăsat să intri?

          Aşa cum artistul îşi iubeşte sculptura după modelul ce fost ales, aşa ador eu iubirea faţă de bărbatul care mi-o oferă după "talentul meu"..iar azi a fost o zi specială. Am avut o senzaţie ciudată,am vibrat în braţele lui. Am simţit corpul lui atît de aproape, atît de aproape încît nu mă mai puteam abţine, dar am făcut-o...mi-am zis că nu e timpul dar defapt am vrut să ascund teama, am zis că nu o să fie şi a fost, am zis că nu o să mă vrea dar m-a vrut...şi dacă o sa zic că o să fie...?! A măsurat fiecare parte din mine, a vorbit ca nimeni altul, cuvintele lui mă pătrundeau atît de adînc încît respiram din ce în ce mai accentuat ca să nu cu plîng...îmi venea să îl bat să îl gonesc!
-cine ţi-a zis asta ţie?! cum ai aflat?! de unde şti că e aşa, ai avut cheie..dar ai bătut la uşă ţi-a deschis cineva de ce naiba intri?! ce vrei,ce vrei să furi,să furi o parte din mine şi să pleci?!
-voi fi acolo!
-şi o să fi mereu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu